Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

marți, 29 iulie 2025

Vedere din Costești, județul Vâlcea

 Când eram mică și mă aflam la bunicii din partea mamei, la Costești, în județul Vâlcea, îmi plăcea să cobor în centru (pe atunci încă nu avusesem accidentul) și să mă opresc la oficiul poștal, pentru a cumpăra cărți poștale cu imagini din comună sau din împreujurimi, pe care le trimiteam, apoi, prietenilor de la școală/liceu/facultate, profesorilor pe care îi îndrăgeam foarte mult, rudelor, doamnelor diriginte. Iată o astfel de vedere, de dată însă mai recentă (după 1990):

(în imagini: Trovanții, Ansamblul de dansuri „Domnițele”, biserica „Săcături” și... nu mai știu... Locuri de poveste!)

 




duminică, 20 iulie 2025

Un Profesor de care îmi voi aminti. A pus o cărămidă la devenirea mea ca profesor

 Mi-a fost profesor. La Studiile Aprofundate de Etnologie și Folclor, din cadrul Facultatății de Litere a Universității București, în anul universitar 2001-2002. Nu numai profesor, ci și îndrumător al lucrării de disertație, Sărbătorile creștine și poezia lor. Domnul Profesor universitar Dr. Emerit Nicolae Constantinescu. Pe 18 iulie a dat răspuns chemării lui Dumnezeu. Îi mulțumim, domnului Profesor, pentru toate câte ne-a învățat! Sunt convinsă că de sus, de la Doamne, Doamne, ne va supraveghea și ne va îndruma, așa cum a făcut-o și de la catedră. 

Îmi amintesc că, prin 2005, m-am întâlnit cu dumnealui în autobuz, eu venind de la liceul la care predam în acel an, dânsul mergând la cursuri, la facultate. Mi-a dăruit manualul de limba și literatura română pentru clasa a X-a, al cărui coautor era, cerându-și iertare pentru faptul că era doar varianta necorectată. Dar am dedicația sa, și sunt mândră de lucrul acesta!

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace, în loc cu verdeață, de unde a dispărut toată întristarea și suspinarea!

 

 

 

Cărți

  • Rima în poezia populară românească, București, Editura Minerva, 1973, 214 p.
  • Lectura textului folcloric, București, Editura Minerva, 1986, 236 p.
  • Relațiile de rudenie în societățile tradiționale: Reflexe în folclorul românesc, București, Editura Academiei R.S.R., 1987, 184 p.
  • Romanian Folk-Culture. An Introducion, București, Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999, 160 p.[3]
  • Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, Editura Univers, 2000, 245 p. ISBN 9789733407805
  • Folclorul, cum poate fi înțeles. Studii și articole de etnologie românească, București, Editura Universității din București, 2011, 341 p. ISBN 9786061600397
  • Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii, București, Editura Etnologică, 2016, 316 p. ISBN 9786068830001

Studii și articole

  • „Fișe pentru un dicționar de folclor (IV)” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 30, nr. 2, 1985
  • „Fișe pentru un dicționar de folclor (V)” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 31, nr. 1, 1986
  • „Relații și conflicte familiale în poveștile lui Ion Creangă” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 34, nr. 6, 1989
  • „Un deziderat al cercetării folclorice actuale: redefinirea conceptelor” în Memoriile Comisiei de Folclor (1988), I, 1990
  • „Preocupări pentru studiul prozei populare” în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 35, nr. 5-6, 1990
  • „Tipologia relațiilor familiale în poveștile lui Ispirescu și Creangă” în Memoriile Comisiei de Folclor (1988), II, 1992
  • „Fidelitatea memoriei sociale a basmului contemporan” în Memoriile Comisiei de Folclor (1989), III, 1993
  • „Folcloristica română văzută de americani” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 39, nr. 1-2, 199
  • „Le symbole de l'épi de blé” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 40, nr. 2, 1995
  • „Despre spiritul tolerant al românilor. Argumentul folcloric” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 40, nr. 3, 1995
  • „Legenda contemporană sau urbană” în Revista de Etnografie și Folclor, tomul 40, nr. 5-6, 1995

Culegeri de folclor

  • Sub zare de soare (folclor poetic din comuna Oltina), Constanța, C.J.C.E.S., 1973, 144 pag.






  • „La mulți ani!”

     Ca fiică de asistentă medicală principală care și-a desfășurat activitatea în acest Institut, încă de pe vremea când ființa la Herăstrău, prețuiesc acest loc și oamenii ce au lăsat o amprentă în trecerea lor pe-aici...

    Ca fiică de maistru energetician ce și-a desfășurat, peste 45 de ani, activitatea la Comandamentul Aviației Militare, îmi plăcea și îmi place (la nebunie) uniforma de aviație militară, de un albastru... senin...

    La mulți ani tuturor aviatorilor, militari și civili, întregului personal aeronavigant, dar și medicilor și celorlalte cadre medicale din Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială!

    Eu am fost doar dactilografă aici, la  Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială .

     

    Fotografii de pe vremea când eram dactilografă la această unitate militară, în 1997, înainte cu un an de accident:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    vineri, 18 iulie 2025

    Concurs internațional de poezie, desfășurat în perioada 5 - 15 iulie 2025 (ediția a VII-a)

     Concurs internațional de poezie, desfășurat în perioada 5 - 15 iulie 2025 (ediția a VII-a)

    Rezultate

    GRUPO 9 DE 12: Felicitaciones a los poetas clasificados, en el VII Evento Mundial de Poesía por las Víctimas de Guerra. Gracias por ofrendar su voz y su verso a la causa social de ayuda y consuelo a quienes han soportado los asechos de la guerra. Felicitaciones especiales. El mundo agradecerá vuestro legado.
    .
    NÓMINA DE OTRAS ESTRUCTURAS Y VERSO LIBRE
    .
    1. LUIS ANIBAL VALENCIA GAMBOA COLOMBIA
    2. ELENA POPESCU NĂSTASE RUMANIA
    3. DIANE OUVERNEY BRASIL
    4. FERNANDO SALTOS MOLINA ECUADOR
    5. AMB. DR. JOCARLOS GASPAR BRASIL
    6. MARTA MELO BRASIL
    7. OLGA MARY VARGAS - OLYMAR ARGENTINA
    8. GEORGE CARLON MÉXICO
    9. SUSANA BEATRIZ MOYANO ARGENTINA
    10. RAFA RAFAEL BRASIL
    11. MARLENI SANTOS BRASIL
    12. JAVIER PONCE MORA ESPAÑA
    13. DR. LAXMIKANTA DASH, INDIA
    14. LUO TANGSHENG CHINA
    15. QIU SHUHONG CHINA
    16. LAN HU CHINA
    17. WANG ZHEN CHINA
    18. FAN JIANGLIN CHINA
    19. HAN LANNA CHINA
    20. XIE XIONGYING CHINA
    21. WANG TONG CHINA
    22. LIU XUAN CHINA
    23. CHEN ZHUYANG CHINA
    24. ABDUL WADUD CHOWDHURY BANGLADESH
    25. VASILE JANTUAN MOLDAVIIA
    26. EUDORA CHINA
    27. HUO FENGHUANG CHINA
    28. JIN LU CHINA
    29. CAO SHUI CHINA
    30. GLORIA RIOS AYZÚ MÉXICO
    31. HÉCTOR VARGAS MONTAÑA CHILE
    32. NICOLETA ENCULESCU RUMANIA
    33. XIA MINGZHI CHINA
    34. ZHANG LEIGANG CHINA
    35. BAYIN TANA CHINA
    36. YE JULONG CHINA
    37. WANG PENGJU CHINA
    38. WANG PEIZHONG CHINA
    39. LUAN XUEJUN CHINA
    40. YIYE HONGCHEN CHINA
    41. MU HAIFENG CHINA
    42. XIAO YIFAN CHINA
    43. LI XUANZHENG CHINA
    44. HE ZHAOLUN CHINA
    45. LI JICHENG CHINA
    46. JI MINDE CHINA
    47. DING FEI CHINA
    48. FANG ZHOU CHINA
    49. HAN JINGSHENG CHINA
    50. GUO JINSHI CHINA 

     

    Coboară, Doamne...


    Coboară, Doamne, pacea pe pământ,
    Să ne iubim era al Tău rostit Cuvânt,
    Coboară, Doamne, pacea pe pământ
    Și sănătate picură de Sus în noi,
    Scapă-ne de griji și multele nevoi.

    Coboară, Doamne, pacea pe pământ,
    Înnoiește-ni-L pe Mângâietorul Sfânt,
    Dăruiește-ne puterea cea de Sus, avânt
    Spre plinirea poruncilor, rând pe rând.

    Coboară, Doamne, iubirea printre noi,
    Să nu ne-mpresoare ucigătorul război!
    Coboară, Doamne, seninul cel de mai,
    Cel izorât în viers de psalm, și grai
    Să răspândim în lume iubirea cea frumoasă,
    Rostind cântarea dulce, cea duioasă...

    Coboară, Doamne,-n suflet, răsădind în el
    Speranța, renăscând, de astăzi, în altfel,
    Mai roditoare, mai străluminătoare,
    Precum renaște o preafrumoasă floare.

    E floarea vieții cea binestătătoare,
    De valurile vieții neclintită-n veac,
    E foarea vieții ce râde azi la soare,
    Prin rugăciune, tainic, află leac.

    E floarea vieții cea netrecătoare,
    ‘Nălțându-se spre Cer din agitata mare.
    (București, 10 iulie 2025)


    Cum alegem cei mai dulci pepeni?

     

     

    https://youtu.be/UPbkWjkoYuE?si=2ygJhnSEi0yondl1 

    sâmbătă, 12 iulie 2025

    Replică la o postare...

     

    Replică la o postare...

    Postarea a fost făcută aici: https://www.facebook.com/share/r/1G4ALBfQFQ/

    De când am început să scriu (elevă fiind în clasa a XI-a), am scris și despre tărâmul de vis al vacanțelor copilăriei mele: Costești, județul Vâlcea. Sunt o nepoată a comunei, pe linie maternală (mama s-a născut acolo). Este unul dintre acele locuri binecuvântate de Dumnezeu pe pământ, cu oameni harnici, frumoși și răzbătători, neclintiți de valurile vieți; este un loc unde poți da mâna cu Îngerii și Sfinții și trebuie să treci, neapărat de trei ori, dacă ajungi acolo, la Mănăstirea Bistrița-Olteană, pe sub racla Sfântulețului (cum îi spun localnicii Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul). Ceea ce am scris despre aceste feerice locuri ale vacanțelor copilăriei mele și, ulterior, ale miniconcediilor, puteți urmări, de exemplu, aici: https://flacaraarzand.blogspot.com/2025/07/trovantii-din-costesti-judetul-valcea.html , https://flacaraarzand.blogspot.com/2025/05/amintiri-dintr-un-costesti-de-altadata.html , https://flacaraarzand.blogspot.com/2024/10/la-multi-ani-costesti-la-multi-ani.html etc.. Cele scrise pe blogul personal sunt strânse, alături de altele, în cărțile care mi-au apărut până acum: Spiritualitate și artă bisericească în comuna Costești, județul Vâlcea (2016, Tipografia Real, București), Un suflet drag, un înger pe pământ: Ana Predoiu-Iovan (2015, Editura Universitară, București), lucrarea mea de disertație de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” - București (2015, Oltenia de sub munte. Ansambluri iconografice și arhitecturale din comuna Costești, județul Vâlcea), Frânturi de gând (2022, Editura Universitară, București), Ghiozdănelul cu povești. Rădăcini (2024, Editura Universitară, București). Pentru că au fost publicate cu ajutorul financiar al cunoștințelor mele, cărțile au apărut într-un tiraj foarte mic, astfel încât nu au putut fi puse la vânzare și în librării. Cărțile le-am oferit cadou cunoscuților (rude, prieteni). Lucrarea de disertație încă nu a văzut lumina tiparului. 

    În plus, Ana Predoiu-Iovan, prietena mea, când era președinta Asociației „Autentic Românesc”, promova meșterii și artiștii populari din zona Costești - Horezu, dar și pe producătorii locali. Din păcate, prietena mea a murit și tot ce a realizat ea nu se mai vede, nu se mai cunoaște, a trecut în uitare: 

    Flacara arzand: Povestea Anei și a Asociației a cărei președintă era: Asociația Autentic Românesc 

    ( https:/?flacaraarzand.blogspot.com/2024/11/povestea-anei-si-asociatiei-carei.html )

    Au scris despre comuna Costești și domnul profesor Nicolae Făulete, dar și unul dintre fiii satului - inginer Dumitru Bondoc. 

    Să nu uităm de efortul depus de Asociația Kogayon, care  a ajutat la publicarea și lansarea lucrării domnului profesor Nicolae Făulete, prin oferirea chiar a unor exemplare gratuite costeștenilor!

    Domnule Dan Negru, îmi puteți da o mână de ajutor pentru promovarea acestei zone prin publicarea cărților mele într-un tiraj mare, astfel încât să ajungă și în librării, să fie puse la vânzare, să fie promovate? Singură nu pot face lucrul acesta! Momentan, sunt pensionată cu gradul III de invaliditate și am o pensie din care nu-mi pot cumpăra nici măcar toate medicamentele de care am nevoie!

    vineri, 11 iulie 2025

    AMINTIRI DIN... TRECUTE WEEKENDURI DE VARĂ ȘI DE TOAMNĂ

     AMINTIRI DINTR-UN WEEKEND DE VARĂ


     
    (intrare binecuvântată pe tărâmul de vis al comunei )

     
    (un apus de soare care mi-a rămas în suflet... Din Mlăci, spre Căline)

     
    (când ești pe drumurile comunei, rugăciunea și Persoanele Sfinte te însoțesc în permanență. Doar tu, călătorule, să te oprești un pic, să-ți tragi răsuflarea, și să te închini cu credință.
    Părerea mea: comuna Costești este comuna care are cel mai mare număr de troițe și de fântâni ți  cișmele cu icoane.)

     

    (loc de popas și rugăciunea. Însetat, călătorule, te poți opri și să bei apă - cea mai bună, cred, din toată țara! La un moment dar, soțul prietenei mele aducea le aducea apă de-aici colegilor săi de la serviciu, din București. Într-adevăr, apa este captată sub munte, din cele 44 de izoare, și distribuită în toată comuna. -, te poți opri spre a te odihni și a-i mulțumi lui Dumnezeu că te-a ocrotit până aici, rugându-L, totodată, să te ocrotească și de-acum încolo.)

     

    (Troiță în Mlăci)

     
    (De casă. Leagănul vacanțelor copilăriei mele, dar și ale concediilor.
    Cu un trandafir născut din jale, zâmbind în nuanțe de roz.)

     

    (o parte din floricelele lui tanti Vetuța)

     

     
    (acolo, dacă îți lași scara afară, nu ți-o ia nimeni.
    Fânarul... Câte povești nu am auzit cu el... Dar de fiecare dată mi-a fost frică să urc acolo. Chiar și atunci când puteam s-o fac.)

    La ceas de seară, prin curtea casei;

     

     



     

     

     

     

    Case din Costești:

     

     

     


     

     

     

      

     


    Biserica Săcături (Pietreni I)

     

     

     

    Biserica Ciorobești: biserica cu ceas. Ceasul soarelui

     

    Biserica Grămești, monument istoric de la 1664: 

     

     

    Pe drum, spre Stog:
     

     

     

    Stogul văzut de sus, învăluit într-un curcubeu timid
     

     Bâlciul tradițional de Sfânta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului), care se desfășoară, pe Stog
     

    O parte din amintirile dulci ale copilăriei, cumpărate din bâlci:
     

    Două poduri - unul pentru mașini, celălalt pentru pietoni - ce traversează râul Bistrița 
     

    Râul Bistrița, cel frumos curgător, în care se oglindesc amintirile tuturor. Râul Bistrița din nordul Olteniei:
     

     

    Pe drum, spre Mănăstirea Bistrița-Olteană și spre Mănăstriea Arnota:
     

     
    (Trenulețul cu piatră)

     
    (Nucul de peste 450 de ani, care nu mai este în prezent.)

    (Culorile toamnei...)


     
    (Masa Tăcerii de la Mănăstirea Bistrița-Olteană)


    Mănăstirea Arnota
     

    La Costești, în județul Vâlcea. Iulie, 2016


     

     

    Era și tărâmul de vis al lui Tzuky:

     

     

     

     

     

     

     

    Trenulețul cu piatră :

     

    Măgarii la Concasor 🙂 :


    În vizită... Ana era prezentă pretutindeni: în suflet, în fotografii, în amintiri...:

     

    Doi oameni minunați: Ana și Călin Iovan:

     

    Uneori te întrebi: ”De ce?” De ce n-ai ajutat-o mai mult, Sfinte Apostole Toma, pe Ana? Sau poate... noi (cei care o cunoșteam) aveam nevoie de un rugător pentru sufletele noastre, iar Dumnezeu a vrut ca ea să mijlocească pentru noi... Nu știm... Totuși, e trist fără ea. :

     

    Să fie busolă? Să fie ceas? Să fie busolă cu ceas? Nu am mai putut afla... :

     

    Un... trovănțel... :

     

    Nu putea să lipsească ”mândria” zonei: ceramica de Horezu” Ana, ca președintă a Asociției „Autentic Românesc”, promova meșterii populari (ceramiștii, țesătorii, pictorii, interpreții populari) și creațiile lor, printre altele:

     

    Una dintre campanule a ajuns la bunici și la tanti Vetuța, cealaltă la Ana, așa cum mi-am dorit!!!

     

    Vedere de sus, de la Sf. Mănăstire Arnota:

     

    Cu nori, la Arnota :

     

    Cariera, la Arnota :

     

    De sus, de la Arnota :


    Voluntari de București 🙂: Andreea și Ivan Pleșco:

     

     

    Admiratorul secret al volunarilor bucureșteni 🙂 :

     

    Se vedea, în zare, Schitul Păpușa, pe atunci transformat în biserică de mir, ulterior reluându-și menirea de Schit:


    Un ponei, în Mlăci :

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Urcând spre Mănăstirea Hurez, judeţul Vâlcea